1 |
ACARconj. (Ban., Criș., Trans. SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest [..]
|
2 |
ACARs. macagiu. (~ la căile ferate.)
|
3 |
ACAR(persoană) s. m., pl. acári
|
4 |
ACARm. (după fr. aiguilleur, d. aiguille, ac, macaz). Macagiŭ, acela care îndreaptă trenurile pe linia cuvenită la o ramificațiune.
|
5 |
ACARn., pl. e (d. ac). Cutioară de ținut ace. – Și acáriță și acárniță, pl. e.
|
6 |
ACAR, acari, s.m. Muncitor feroviar care manipuleazã dispozitivele de acþionare a acelor de macaz ºi asigurã întreþinerea acestora; macagiu. – Ac + suf. -ar.
|
7 |
ACARconj. (Ban., Criș., Trans. SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest [..]
|
8 |
ACARm. 1. fabricant de ace; 2. la drumul de fier (sau macagiu), cel ce face să treacă un tren depe o linie pe alta; 3. Tr. unealtă de susținut conciul țărancelor. [Lat. AC(U)ARIUS]. substantiv masculin ac [..]
|
9 |
ACARconj. (Ban., Criș., Trans. SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest [..]
|
10 |
ACARconj. (Ban., Criș., Trans. SV) Deși, cu toate că, măcar că; fie, ori. Pînă iaste vie și tînără, ea-și dă dracului trupul său, acar fată, acar nevastă. C 1692, 510v. Akar. Sive. Vel. AC, 327. Akar jest [..]
|
11 |
ACARm. 1. fabricant de ace; 2. la drumul de fier (sau macagiu), cel ce face să treacă un tren depe o linie pe alta; 3. Tr. unealtă de susținut conciul țărancelor. [Lat. AC(U)ARIUS]. substantiv masculin ac [..]
|
12 |
ACARm. 1. fabricant de ace; 2. la drumul de fier (sau macagiu), cel ce face să treacă un tren depe o linie pe alta; 3. Tr. unealtă de susținut conciul țărancelor. [Lat. AC(U)ARIUS]. substantiv masculin ac [..]
|
<< ACARÉT | ACÁR >> |