Tehnică decorativă constând din traforarea de mici străpungeri în plăci de piatră sau de lemn, permiţând pătrunderea luminii.

s.n. 1. Broderie artistică pe pânză, constând din spații rărite obținute prin scoaterea unor fire. ♦ Rărituri de-a lungul unei țesături, produse în timpul țesutului. 2. (Arhit.) Ornament cu perforații [..]

s.n. 1. Broderie artistică pe pânză, constând din spații rărite obținute prin scoaterea unor fire. ♦ Rărituri de-a lungul unei țesături, produse în timpul țesutului. 2. (Arhit.) Ornament cu perforații [..]

s. n. 1. broderie artistică pe pânză, din spații rărite. ◊ rărituri de-a lungul unei țesături. 2. ornament cu perforații. (< fr. ajour) substantiv neutru ajur

n., pl. urĭ (fr. ajour, de la jour, zi, lumină). Ceabac: batistă cu ajur saŭ cu ajururĭ. substantiv neutru ajur

s. n., pl. ajúruri substantiv neutru ajur

adv. străvăzător, cu mici găurele: danteluțe lucrate ajur AL. (= fr. à jour). substantiv neutru ajur

, ajururi, s.n. 1. Broderie pe o þesãturã obþinutã prin scoaterea firelor din urzealã sau din bãtãturã; rãrituri cu scop decorativ de-a lungul unei þesãturi. 2. Tricou cu gãurele obþinute în timpul tr [..]