s.n. 1. Unul dintre oasele mari ale tarsului. 2. Brâu care împodobește extremitatea superioară a unei coloane la baza capitelului. [Pl. -le, -luri. / < fr. astragale, cf. gr. astragalos].

I. s. n. 1. primul dintre oasele mari ale tarsului; talus. 2. mulură rotunjită care împodobește extremitatea superioară a unei coloane la baza capitelului. II. s. m. plantă din familia papilionaceelor [..]

s. (ANAT.) talus. (~ul este un os al tarsului.)

s. n., pl. astragále

n., pl. e (vgr. astrágalos). Anat. Un os de la călcîĭ. Arn. (pl. e și urĭ). Brîu care înconjoară capitelu coloaneĭ.

s.n. 1. Unul dintre oasele mari ale tarsului. 2. Brâu care împodobește extremitatea superioară a unei coloane la baza capitelului. [Pl. -le, -luri. / < fr. astragale, cf. gr. astragalos].

Os al piciorului, care se articuleaza cu calcaneul (osul calcailui) inferior si cu oasele gambei (tibia si fibula) superior. Sinonim - Astragal : talus. Os al piciorului, care se articuleaza c [..]

s.n. 1. Unul dintre oasele mari ale tarsului. 2. Brâu care împodobește extremitatea superioară a unei coloane la baza capitelului. [Pl. -le, -luri. / < fr. astragale, cf. gr. astragalos]. substanti [..]

I. s. n. 1. primul dintre oasele mari ale tarsului; talus. 2. mulură rotunjită care împodobește extremitatea superioară a unei coloane la baza capitelului. II. s. m. plantă din familia papilionaceelor [..]

n., pl. e (vgr. astrágalos). Anat. Un os de la călcîĭ. Arn. (pl. e și urĭ). Brîu care înconjoară capitelu coloaneĭ. substantiv neutru astragal

s. n., pl. astragále substantiv neutru astragal

n. 1. osul călcâiului, arșicul gleznei; 2. plantă numită obișnuit unghia-găii; 3. Arh. brâul care înconjoară căpătâiul de sus al unei coloane. substantiv neutru astragal

Os al piciorului, care se articuleaza cu calcaneul (osul calcaiului) inferior si cu oasele gambei (tibia si fibula) superior. Sinonim: talus.

Calcai; talus.

Os al piciorului, care se articuleaza cu calcaneul (osul calcailui) inferior si cu oasele gambei (tibia si fibula) superior.

Os al piciorului, care se articuleaza cu calcaneul (osul calcailui) inferior si cu oasele gambei (tibia si fibula) superior. Sinonim: talus.

, astragale, s.n. 1. Unul din cele douã oase mai mari ale tarsului. 2. Element decorativ de secþiune semicircularã, care separã fusul coloanei de capitel. – Din fr. atragale, lat. astragalus.

Os tarsian numit şi talus; os de formă cubică din care cauză în antichitate astragalul de miel era utilizat ca zar în jocurile de noroc.