Lucrare efectuata printr-un ansamblu de operatii in cadrul unui sistem tehnic servind unui scop complex (zid de sprijin la o sosea, ecluza la un baraj).

s.n. (Liv.) 1. Parte a unei cetăți sau a unui fort capabilă de luptă independentă în caz de încercuire. 2. Lucrare de construcții. [< fr. ouvrage].

s.n. (Liv.) 1. Parte a unei cetăți sau a unui fort capabilă de luptă independentă în caz de încercuire. 2. Lucrare de construcții. [< fr. ouvrage]. substantiv neutru uvraj

(înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje substantiv neutru uvraj

n., pl. e (fr. ouvrage). Barb. Lucrare (materială orĭ scrisă, adică „operă, carte”): uvraj de consolidare a maluluĭ, uvraj de drept. substantiv neutru uvraj

n. operă literară (= fr. ouvrage). substantiv neutru uvraj