reprezintă capabilitatea unei persoane de a PUTEA FACE un lucru BINE.

set de cunoștințe declarative și procedurale care reflectă potențialul unei persoane de a învăța și obține performanță într-un anumit domeniu.

capacitatea de a executa sarcini, dobandita natural sau prin invatare

Capacitatea unui individ de a realiza o anumita sarcina, bazandu-se pe echipamentul genetic si studiu.

îndemânare, pricepere, iscusinţă.

f. dibăcie, îndemânare. substantiv feminin abilitate

 rezultatul formării aptitudinilor printr-un demers educaţional, cu scopul de a executa cu uşurinţă o activitate/ o sarcină;

Capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe teoretice şi practice pentru a îndeplini sarcini şi a rezolva probleme.

Stapanire desavarsita a unei intregi clase de comportamente (a sti cum sa faci ceva). Abilitatile provin din dezvoltarea unei harti mentale care ne permite sa selectam si sa organizam grupe de comport [..]

inabilitate, stângăcie