factor de mediu de natură fizică (geografic, geologic, mecanic, climatic, pedologic, hidrologic, etc) sau chimică (compoziţia chimică a aerului, apei, solului, concentraţia în dioxid de carbon sau alt gaz, lichid sau solid, poluant, etc)

abiotici, -ce, adj. Lipsit de viață, incompatibil cu viața. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiotique.

adj. Lipsit de viață. [< fr. abiotique, cf. gr. a – fără, bios – viață].

adj. lipsit de viață. (< fr. abiotique)

abiotici, -ce, adj. Lipsit de viață, fără viață. [Pr.: -bi-o-]

adj. → biotic

(< fr. {i}; {s} gr. a- „fără” + biotikos „de viață”) adj. (BIOL.) Lipsit de viață. Temperatura, umiditatea etc. sunt factori a. ai mediului.

Termen folosit in clasificarea generala a dementelor (mai ales presenile sau senile) pentru a diferentia aparitia distrugerii masi neuronale determinata probabil de cauze legate de mecanismul lor inti [..]

adj. Lipsit de viață. [< fr. abiotique, cf. gr. a – fără, bios – viață].

adj. Lipsit de viață. [< fr. abiotique, cf. gr. a – fără, bios – viață]. adjectiv abiotic

abiotici, -ce, adj. Lipsit de viață, fără viață. [Pr.: -bi-o-] adjectiv abiotic

(-bi-o-) adj. m., pl. abiótici; f. abiótică, pl. abiótice adjectiv abiotic

abiotici, -ce, adj. Lipsit de viață, incompatibil cu viața. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiotique. adjectiv abiotic