, abstinenþi, -te, s.m. ºi f. Persoanã care îºi impune restricþii de la mâncare, bãuturã, satisfacerea unor necesitãþi fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis.

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis.

s.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens].

adj., s.m. f. (cel) care practică abstinența. (< fr. abstinent, lat. abstinens)

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții. – Fr. abstinent (lat. lit. abstinens, -ntis).

s. m., pl. abstinénți

adj. (lat. ábstinens, -éntis. Care se abține de la ceva.

s. m. f. Persoană care îşi impune restricţii de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesităţi fiziologice etc. [fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis]

s.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens].

s.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens]. substantiv masculin și femini [..]

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții. – Fr. abstinent (lat. lit. abstinens, -ntis). substantiv masculin și feminin abstinent

adj. (lat. ábstinens, -éntis. Care se abține de la ceva. substantiv masculin și feminin abstinent

s. m., pl. abstinénți substantiv masculin și feminin abstinent

a. cumpătat la mâncare și băutură. substantiv masculin și feminin abstinent

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis. substantiv masculin ș [..]

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții, care nu-și îngăduie excese. substantiv masculin și feminin abstinent

adj. (lat. ábstinens, -éntis. Care se abține de la ceva. substantiv masculin și feminin abstinent

s. m., pl. abstinénți substantiv masculin și feminin abstinent

a. cumpătat la mâncare și băutură. substantiv masculin și feminin abstinent

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții, care nu-și îngăduie excese. substantiv masculin și feminin abstinent

s.m. și f. Om cumpătat, sobru la mâncare și mai ales la băutură; cel care se abține de la anumite plăceri, excese (mai ales sexuale). [Cf. fr. abstinent, lat. abstinens]. substantiv masculin și femini [..]

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune anumite restricții. – Fr. abstinent (lat. lit. abstinens, -ntis). substantiv masculin și feminin abstinent

abstinenți, -te, s. m. și f. Persoană care își impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc. – Din fr. abstinent, lat. abstinens, -ntis. substantiv masculin ș [..]

cumpatat;abstinent