1 |
aburósaburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi (1); din care ies aburi; ca aburii. – Abur + suf. -os.
|
2 |
aburósaburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi; din care ies aburi; ca aburii. – Din abur + suf. -os.
|
3 |
aburósadj. m., pl. aburóși; f. sg. aburoásă, pl. aburoáse
|
4 |
aburósadj. (după vaporos). Plin de abur: un cîmp aburos. Rar ca aburu: un văl aburos.
|
5 |
aburósaburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi; din care ies aburi; ca aburii. – Din abur + suf. -os. adjectiv aburos
|
6 |
aburósadj. (după vaporos). Plin de abur: un cîmp aburos. Rar ca aburu: un văl aburos. adjectiv aburos
|
7 |
aburós(rar) adj. m., pl. aburóși; f. aburoásă, pl. aburoáse adjectiv aburos
|
8 |
aburósa. 1. plin de aburi: pe stânca aburoasă arde luna cea bălae BOL.; 2. diafan: cu aburosul zovon de filaliu OD. adjectiv aburos
|
9 |
aburósaburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi (1); din care ies aburi; ca aburii. – Abur + suf. -os. adjectiv aburos
|
10 |
aburósaburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi, plin de aburi: din care ies aburi. Torente spumoase... Curg în văile-aburoase. ALECSANDRI, P. A. 190. (Poetic) Respirația aburoasă și nemărginită a nopții [..]
|
<< aburire | abúz >> |