1 |
admira(''v.tranz.'') a privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de încântare, de stimă etc.
|
2 |
admiravb. I. tr. A privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. [P.i. admir. / < fr. admirer, cf. lat. admirari].
|
3 |
admiravb. tr. a privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. (< fr. admirer, lat. admirare)
|
4 |
admiravb., ind. prez. 1 sg. admír, 3 sg. și pl. admíră
|
5 |
admiravb. I. tranz. A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de încântare, de stimă etc. [fr. admirer, lat. admirări]
|
6 |
admiravb. I. tr. A privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. [P.i. admir. / < fr. admirer, cf. lat. admirari].
|
7 |
admiravb. I. tr. A privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. [P.i. admir. / < fr. admirer, cf. lat. admirari]. verb tranzitiv admira
|
8 |
admiravb. tr. a privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. (< fr. admirer, lat. admirare) verb tranzitiv admira
|
9 |
admira(a ~) vb., ind. prez. 3 admíră verb tranzitiv admira
|
10 |
admirav. a privi cu o mirare amestecată cu plăcere (ceva frumos sau rar). verb tranzitiv admirà
|
11 |
admiravb. I. tr. A privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. [P.i. admir. / < fr. admirer, cf. lat. admirari]. verb tranzitiv admira
|
12 |
admiravb. tr. a privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. (< fr. admirer, lat. admirare) verb tranzitiv admira
|
13 |
admira(a ~) vb., ind. prez. 3 admíră verb tranzitiv admira
|
14 |
admirav. a privi cu o mirare amestecată cu plăcere (ceva frumos sau rar). verb tranzitiv admirà
|
15 |
admiravb. I. tr. A privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. [P.i. admir. / < fr. admirer, cf. lat. admirari]. adjectiv admira
|
16 |
admiravb. I. tr. A privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. [P.i. admir. / < fr. admirer, cf. lat. admirari]. verb tranzitiv admira
|
17 |
admiravb. tr. a privi, a prețui cu sentimente de încântare, de mirare și plăcere. (< fr. admirer, lat. admirare) verb tranzitiv admira
|
18 |
admira(a ~) vb., ind. prez. 3 admíră verb tranzitiv admira
|
19 |
admirav. a privi cu o mirare amestecată cu plăcere (ceva frumos sau rar). verb tranzitiv admirà
|
<< acoperi | adora >> |