1 |
BAZÁs.f. I. 1. Partea de jos a unui corp, a unui edificiu etc.; (p. ext.) temelie, fundament. ♦ Latura unui poligon sau fața unui poliedru, situată în poziția cea mai de jos. 2. Parte, element fundamental [..]
|
2 |
BAZÁs. f. 1. parte inferioară a unui corp, edificiu etc.; temelie, fundament. ◊ distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonică. 2. electrod corespunzător zonei dintre două jonc [..]
|
3 |
BAZÁs. 1. v. fundație. 2. v. postament. 3. poală. (La ~ muntelui.) 4. bază economică = orânduire economică, structură economică. 5. fundament, principiu, temei. (Materia considerată ca ~ a existenței.) 6. [..]
|
4 |
BAZÁ
|
5 |
BAZÁs. f., g.-d. art. bázei; pl. báze
|
6 |
BAZÁf., pl. e (vgr. básis, d. baino, merg. V. acrobat, catavasie). Fundament, temelie (propriŭ și fig.): baza caseĭ, baza statuluĭ. Geom. Partea unuĭ unghĭ orĭ uneĭ piramide opusă vîrfului saŭ în fine par [..]
|
7 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser].
|
8 |
BAZÁvb. I. refl., tr. a (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea încredere (în). (< fr. baser)
|
9 |
BAZÁvb. 1. a se bizui, a conta, a se fundamenta, a se încrede, a se întemeia, a se sprijini, (înv. și reg.) a se nădăi, (înv.) a se așeza, a se încredința, a se încumeta, a nădăjdui, a se semeți, a se stă [..]
|
10 |
BAZÁvb., ind. prez. 1 sg. bazéz, 3 sg. și pl. bazeáză
|
11 |
BAZÁs. f. 1. Parte care susţine un corp, o clădire sau un element de construcţie; temelie. 2. Fig. Ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esenţial. 3. Totalitatea relaţiilor de producţie într-o etapă determinată a dezvoltării sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc, care serveşte ca punct de plecare pe [..]
|
12 |
BAZÁDouă baze formează o treaptă în ADN. Bazele sunt literele care scriu codul genetic. În ADN, literele sunt A, T, G şi C, care vin de la substanţele chimice adenină, timină, guanină şi citozină. [..]
|
13 |
BAZÁ1. Elementul constructiv al unei coloane sau al unui pilastru, cu forme, profile, dimensiuni, proporţii şi decor raportate le întregul din care face parte, contribuind la definirea stilistică a acestuia; 2. Extremitatea inferioară a coloanei sau a pilastrului, care face legătură cu elementul de arhitectură pe care acesta se sprijină: plintă, soclu, [..]
|
14 |
BAZÁ Este terminalul unui tranzistor bipolar prin care acestuia i se aplică semnalul de comandă. Pentru mai multe detalii, click aici !
|
15 |
BAZÁlichid cu un pH peste 7. Bazele se folosesc in cremele depilatoare care dizolva parul, iar galvanizarea prin electroliza produce baze care pot distruge foliculii pilosi.
|
16 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser].
|
17 |
BAZÁs.f. I. 1. Partea de jos a unui corp, a unui edificiu etc.; (p. ext.) temelie, fundament. ♦ Latura unui poligon sau fața unui poliedru, situată în poziția cea mai de jos. 2. Parte, element fundamental [..]
|
18 |
BAZÁs. f. 1. parte inferioară a unui corp, edificiu etc.; temelie, fundament. ◊ distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonică. 2. electrod corespunzător zonei dintre două jonc [..]
|
19 |
BAZÁs.f. I. 1. Partea de jos a unui corp, a unui edificiu etc.; (p. ext.) temelie, fundament. ♦ Latura unui poligon sau fața unui poliedru, situată în poziția cea mai de jos. 2. Parte, element fundamental [..]
|
20 |
BAZÁf., pl. e (vgr. básis, d. baino, merg. V. acrobat, catavasie). Fundament, temelie (propriŭ și fig.): baza caseĭ, baza statuluĭ. Geom. Partea unuĭ unghĭ orĭ uneĭ piramide opusă vîrfului saŭ în fine par [..]
|
21 |
BAZÁs. f., g.-d. art. bázei; pl. báze substantiv feminin bază
|
22 |
BAZÁs. f., g.-d. art. bấzei; pl. bấze substantiv feminin bâză
|
23 |
BAZÁf. 1. tot ce servă a susține sau a sprijini; 2. fig. temeiu, principiu: egalitatea tuturor înaintea legii e baza societății moderne; 3. Geom. partea unui triunghiu opusă creștetului; 4. Chim. orice ma [..]
|
24 |
BAZÁf. insectă: muscă, albină. [V. bâz!]. substantiv feminin bâză
|
25 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser]. verb tranzitiv baza
|
26 |
BAZÁvb. I. refl., tr. a (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea încredere (în). (< fr. baser) verb tranzitiv baza
|
27 |
BAZÁ(a ~) vb., ind. prez. 3 bazeáză verb tranzitiv baza
|
28 |
BAZÁv. a pune temeiu pe, a se întemeia, a se sprijini. verb tranzitiv bazà
|
29 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser]. substantiv feminin baza
|
30 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser]. verb tranzitiv baza
|
31 |
BAZÁvb. I. refl., tr. a (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea încredere (în). (< fr. baser) verb tranzitiv baza
|
32 |
BAZÁ(a ~) vb., ind. prez. 3 bazeáză verb tranzitiv baza
|
33 |
BAZÁv. a pune temeiu pe, a se întemeia, a se sprijini. verb tranzitiv bazà
|
34 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser]. adjectiv baza
|
35 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser]. verb tranzitiv baza
|
36 |
BAZÁvb. I. refl., tr. a (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea încredere (în). (< fr. baser) verb tranzitiv baza
|
37 |
BAZÁ(a ~) vb., ind. prez. 3 bazeáză verb tranzitiv baza
|
38 |
BAZÁv. a pune temeiu pe, a se întemeia, a se sprijini. verb tranzitiv bazà
|
39 |
BAZÁs.f. I. 1. Partea de jos a unui corp, a unui edificiu etc.; (p. ext.) temelie, fundament. ♦ Latura unui poligon sau fața unui poliedru, situată în poziția cea mai de jos. 2. Parte, element fundamental [..]
|
40 |
BAZÁs. f. 1. parte inferioară a unui corp, edificiu etc.; temelie, fundament. ◊ distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare radiofonică. 2. electrod corespunzător zonei dintre două jonc [..]
|
41 |
BAZÁf., pl. e (vgr. básis, d. baino, merg. V. acrobat, catavasie). Fundament, temelie (propriŭ și fig.): baza caseĭ, baza statuluĭ. Geom. Partea unuĭ unghĭ orĭ uneĭ piramide opusă vîrfului saŭ în fine par [..]
|
42 |
BAZÁs. f., g.-d. art. bázei; pl. báze substantiv feminin bază
|
43 |
BAZÁs. f., g.-d. art. bấzei; pl. bấze substantiv feminin bâză
|
44 |
BAZÁf. 1. tot ce servă a susține sau a sprijini; 2. fig. temeiu, principiu: egalitatea tuturor înaintea legii e baza societății moderne; 3. Geom. partea unui triunghiu opusă creștetului; 4. Chim. orice ma [..]
|
45 |
BAZÁf. insectă: muscă, albină. [V. bâz!]. substantiv feminin bâză
|
46 |
BAZÁvb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser]. verb tranzitiv baza
|
47 |
BAZÁvb. I. refl., tr. a (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea încredere (în). (< fr. baser) verb tranzitiv baza
|
48 |
BAZÁ(a ~) vb., ind. prez. 3 bazeáză verb tranzitiv baza
|
49 |
BAZÁv. a pune temeiu pe, a se întemeia, a se sprijini. verb tranzitiv bazà
|
50 |
BAZÁIn tranzactiile cu contracte futures este diferenta dintre pretul cash al unui anumit produs si pretul contractului futures pe produsul respectiv. Acesta diferenta se micsoreaza pe masura ce contractul futures se apropie de scadenta.
|
51 |
BAZÁPartea inferioara; partea de suport Substanta principala dintr-o mixtura Orice substanta care se combina cu ionii de hidrogen Substanta care poate dona o pereche de electroni
|
52 |
BAZÁTermen ce in tranzactiile bursiere exprima diferenta dintre preturile futures si preturile cash curente ale unei marfi.
|
53 |
BAZÁBasis In tranzactiile cu contracte futures este diferenta dintre pretul cash al unui anumit produs si pretul contractului futures pe produsul respectiv. Acesta diferenta se micsoreaza pe masura ce con [..]
|
54 |
BAZÁpartea inferioară a unei construcții sau a unui element de construcție, pe care acesta se sprijină.
|
55 |
BAZÁvârf
|
56 |
BAZÁ1. partea inferioară a unui organ (ex. baza craniului) sau punctul de legătură al unui organ; 2. orice substanţă capabilă să elibereze ioni de OH. 3. principiul activ al unui medicament, excipient sau [..]
|
57 |
BAZÁIn algebră liniară, o bază a unui spațiu vectorial, este un sistem de vectori cu care, printr-o combinație liniară, poate fi generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu număr [..]
|
58 |
BAZÁIn algebră liniară, o bază a unui spațiu vectorial, este un sistem de vectori cu care, printr-o combinație liniară, poate fi generat orice vector al spațiului, și care este minimală în raport cu număr [..]
|
59 |
BAZÁTermenul de Bază poate să însemne:
în matematică:
una dintre laturile unui triunghi ori ale unui paralelogram sau una dintre fețele unui poliedru, care se reprezintă de obicei în poziție orizontală;
b [..]
|
60 |
BAZÁTermenul de Bază poate să însemne:
în matematică:
una dintre laturile unui triunghi ori ale unui paralelogram sau una dintre fețele unui poliedru, care se reprezintă de obicei în poziție orizontală;
b [..]
|
61 |
BAZÁÎn matematică, o bază B a spațiului topologic (X, τ) reprezintă o familie de mulțimi deschise cu proprietatea că orice mulțime deschisă din X poate fi reprezentată ca reuniune de mulțimi din B. Se mai [..]
|
62 |
BAZÁÎn matematică, o bază B a spațiului topologic (X, τ) reprezintă o familie de mulțimi deschise cu proprietatea că orice mulțime deschisă din X poate fi reprezentată ca reuniune de mulțimi din B. Se mai [..]
|
63 |
BAZÁÎn chimie, bazele (grec. βάση, - bază, fundament) sunt compuși anorganici sau organici care în soluții apoase disociază sau ionizează formând ioni de hidroxil -OH. Conform teoriei protolitice a lui Br [..]
|
64 |
BAZÁÎn chimie, bazele (grec. βάση, - bază, fundament) sunt compuși anorganici sau organici care în soluții apoase disociază sau ionizează formând ioni de hidroxil -OH. Conform teoriei protolitice a lui Br [..]
|
<< BAYÓU | BAZACÓNIE >> |