1 |
monolitCare consta dintr-un singur bloc de piatra. Monument sau element de constructie alcatuit dintr-un bloc unic de piatra. - Din fr. monolithe. Denumirea se refera la orice sculptura de mari dimensiuni realizata in intregime dintr-un singur bloc de piatra, granit, marmura etc.
|
2 |
monolitDenumirea se referă la orice sculptură de mari dimensiuni realizată în întregime dintr-un singur bloc de piatră, granit, marmură etc.
|
3 |
monolit care constă dintr-un singur bloc de piatră. | care constituie un tot întreg; bine închegat.
|
4 |
monolitadj. Format, compus dintr-un singur bloc de piatră; monolitic. // s.m. Monument sau element de construcție alcătuit dintr-un bloc unic de piatră. [< fr. monolithe, cf. lat. monolithus, gr. monolith [..]
|
5 |
monolitadj. Format, compus dintr-un singur bloc de piatră; monolitic. // s.m. Monument sau element de construcție alcătuit dintr-un bloc unic de piatră. [< fr. monolithe, cf. lat. monolithus, gr. monolith [..]
|
6 |
monolitn., pl. e și urĭ (vgr. mónos, singur, și líthos, peatră [!]. V. aero-, gala- și oo-lit). Monument dintr´o singură bucată de peatră, ca obeliscurile. adjectiv monolit
|
7 |
monolitm. bucată formată dintr’un singur bolovan: obeliscii sunt monoliți. adjectiv monolit
|
8 |
monolitmonoliți, -te, adj. Care este constituit dintr-o singură bucată, dintr-un singur bloc (1). ♦ Fig. Bine închegat, sudat; unitar, omogen; trainic, monolitic. ♦ (Substantivat, n.) Monument construit dint [..]
|
9 |
monolita. Executat dintr-un singur bloc de piatra; b. Prin asimilare: constructie din beton executata prin turnare la fata locului, in mod practic lipsita de rosturi.
|
<< monografie | monolog >> |