1 |
pelerin persoană care face un pelerinaj.
|
2 |
pelerins.m. Cel care merge în pelerinaj; hagiu; pelegrin; peregrin. [< fr. pèlerin].
|
3 |
pelerins.m. Cel care merge în pelerinaj; hagiu; pelegrin; peregrin. [< fr. pèlerin]. substantiv masculin pelerin
|
4 |
pelerins. m. cel care merge în pelerinaj; peregrin. (< fr. pèlerin) substantiv masculin pelerin
|
5 |
pelerins. (fr. pelerin, d. lat. peregrinus, străin, călător, d. per, pin [!], și ager, agri, ogor; it. pelegrino, germ. pilgrim și pilger, rus. piligrim. V. agri-col). Călător pios la locurĭ sfinte saŭ vener [..]
|
6 |
pelerin(călător la locuri sfinte) s. m., pl. peleríni substantiv masculin pelerin
|
7 |
pelerinm. cel ce călătorește din pietate la un loc de închinăciune. substantiv masculin pelerin
|
8 |
pelerins. (fr. pelerin, d. lat. peregrinus, străin, călător, d. per, pin [!], și ager, agri, ogor; it. pelegrino, germ. pilgrim și pilger, rus. piligrim. V. agri-col). Călător pios la locurĭ sfinte saŭ vener [..]
|
<< panel | pansament >> |