existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; ''p. ext.'' adevăr. | :'''''Realitatea''' conținută într-o operă literară.'' | (''fil.; la sg.'') materia care există în afara c [..]

(1) Contextul unei serii de sisteme de credință și percepții; (2) Adevăr relativ, sau adevărul așa cum este perceput dintr-un punct de vedere particular.

s.f. Categorie filozofică desemnând tot ceea ce există efectiv; lucru real; (p. ext.) adevăr. ♦ În realitate = de fapt, în adevăr. ♦ Natura, universul. [Cf. fr. réalité].

s.f. Categorie filozofică desemnând tot ceea ce există efectiv; lucru real; (p. ext.) adevăr. ♦ În realitate = de fapt, în adevăr. ♦ Natura, universul. [Cf. fr. réalité]. substantiv feminin realitate [..]

s. f. 1. (fil.) existența efectivă, obiectivă; posibilitate înfăptuită. 2. ceea ce există efectiv, obiectiv; fapt, lucru real. ♦ în ~ = de fapt, în adevăr. (< fr. réalité, lat. realitas, germ. Real [..]

(ea 2 sil.) f. (mlat. reálitas, -átis, d. lat. realis, real). Existență reală: (efectivă): realitatea lumiĭ exterioare. Lucru real: a părăsi realitățile pentru chimere. În realitate, realmente, în ade [..]

(re-a-) s. f., g.-d. art. realitắții; (situații, fapte, lucruri) pl. realitắți substantiv feminin realitate

f. existență efectivă, lucru real; în realitate, într’adevăr. substantiv feminin realitate

iluzie, închipuire, irealitate, vis