Încăpere pentru folosinţa unui călugăr dintr-o mănăstire.

Operaţiune care presupune înlăturarea unor tencuieli sau zugrăveni mai noi, pentru relevarea straturilor inferioare.

Loc de odihnă al călugărilor, novicilor, pelerinilor ori oaspeţilor.

Titlu purtat de o biserică, prin dedicarea sa unei sărbători religioase ori unui/unor sfinţi.

Partea interioară a unui arc sau bolţi.

Mănăstire catolică, specifică doar unora dintre ordinele călugăreşti.

Element de arhitectură similar ca funcţie cu cel al absidei, dar, în raport cu ea, mai mic.

Piedestal asociat cornişei sau vârfului unui fronton.

Elemente de construcţie ori decor aflate faţă în faţă.

Masă pentru serviciul divin. Aspectul său concret este diversificat, de la picior, masa propriu-zisă şi mobilarea acesteia. În cazul unor biserici mari, există mai multe a. Care se împart în a. princi [..]