1 |
uzufructuárs.m. și f. Deținător al unui drept de uzufruct (asupra unui lucru). [Pron. -tu-ar. / cf. lat. usufructuarius, fr. usufructuaire].
|
2 |
uzufructuárs.m. și f. Deținător al unui drept de uzufruct (asupra unui lucru). [Pron. -tu-ar. / cf. lat. usufructuarius, fr. usufructuaire]. substantiv masculin și feminin uzufructuar
|
3 |
uzufructuárs. m. f. deținător al unui drept de uzufruct. (< lat. usufructuarius, după fr. usufruitier) substantiv masculin și feminin uzufructuar
|
4 |
uzufructuár(-zu-fruc-tu-ar) s. m., pl. uzufructuári substantiv masculin și feminin uzufructuar
|
5 |
uzufructuáradj. (lat. usufructuarius). Jur. Care dă numaĭ folosința, nu și proprietatea. S. m. și f. Cel ce are uzufructu. substantiv masculin și feminin uzufructuar
|
6 |
uzufructuáruzufructuari, -e, s. m. și f. Persoană care deține dreptul de uzufruct asupra unui bun. [Pr.: -tu-ar] – Din lat. usufructuarius. Cf. fr. usufruitier. substantiv masculin și feminin uzufructuar
|
<< uzufrúct | uzurár >> |