1 |
PoligamieA avea mai multi soti sau mai multe sotii in acelasi timp. Prin extensie
|
2 |
Poligamies.f. Starea, situația de poligam. [Gen. -iei. / < fr. polygamie].
|
3 |
Poligamies.f. Starea, situația de poligam. [Gen. -iei. / < fr. polygamie]. substantiv feminin poligamie
|
4 |
Poligamies. f. stare, situație de poligam. (< fr. polygamie) substantiv feminin poligamie
|
5 |
Poligamief., (vgr. polygamia). Starea omuluĭ poligam: astăzĭ, puținĭ musulmanĭ maĭ trăĭesc în poligamie. substantiv feminin poligamie
|
6 |
Poligamies. f., art. poligamía, g.-d. poligamíi, art. poligamíei substantiv feminin poligamie
|
7 |
Poligamief. starea de poligam. substantiv feminin poligamie
|
8 |
Poligamies. f. Formă de căsătorie în care un bărbat (o femeie) are, în același timp, mai multe soții (soți) și care nu este acceptată în majoritatea statelor; situația persoanei care practică această formă de [..]
|
9 |
PoligamieForma de casatorie, in care un barbat poate sa aiba mai multe sotii in acelasi timp.
|
10 |
PoligamieA aa mai multi soti sau mai multe sotii in acelasi timp. Prin extensie - intretinerea de relatii sexuale cu mai multi parteneri pe perioada legaturii cu acestia. Este opusul monogamiei.
|
<< Polidactilie | Polimenoree >> |