Este un element arhitectonic clasic, vertical, de forma unui semipilastru ce se profileaza usor din perete la colturile unei constructii, avand functie de sprijin, dar si un rol decoartiv.

''forma de articulat singular pentru'' antă. | (''arhit.'') antă | (''constr.'') oblon | (''p. ext.'') ușă mică, ușiță, ușuliță, ușuță, uscioară (unei mobile) | (''arhit.'') antă | (''numai la pl.'') [..]

s.f. (Arhit.) Pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. [< fr. ante].

s. f. pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. (< fr. ante)

s. f., pl. ánte

s.f. (Arhit.) Pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. [< fr. ante].

s.f. (Arhit.) Pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. [< fr. ante]. substantiv feminin antă

s. f. pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. (< fr. ante) substantiv feminin antă

s. f., g.-d. art. ántei; pl. ánte substantiv feminin antă

s.f. (Arhit.) Pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. [< fr. ante]. substantiv feminin antă

s. f. pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. (< fr. ante) substantiv feminin antă

s. f., g.-d. art. ántei; pl. ánte substantiv feminin antă

elem. -ant2. invariabil anță

s.f. (Arhit.) Pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. [< fr. ante]. substantiv feminin antă

s. f. pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. (< fr. ante) substantiv feminin antă

s. f., g.-d. art. ántei; pl. ánte substantiv feminin antă

, ante, s.f. Element de construcþie decorativ ºi de întãrire situat la colþurile unui edificiu. – Din fr. ante.